1.Modalitati de
abordare a clientului in functie de tipologie:
N

P N

N
P coccomuu
N
N

8. Piramida pensiei.
a.conducator-controlat,afirmativ
c.amiabil-interogativ,emotiv
d.expresiv-afirmativ,emotiv
d.expresiv-afirmativ,emotiv
Caracteristici pentru fiecare tipologie in parte:
a.Conducatorul:direct,se
bazeaza pe actiune,controlat,nu are timp de pierdut,este afirmativ,orientat
catre profit.
Interesat de:Cat ma costa?Cat castig?De ce sa fac polita cu
tine?Cand castig banii acestia?Discutia trebuie sa fie KISS,astfel incat sa
duca catre decizie!
b.Analiticul:controlat,interogativ,concis,suspicios.
Interesat de:Cum functioneaza?Orientat catre familie!Interesat de
statistici,conditii contractuale,proceduri.Mesajul trebuie sa fie KISS dar si
scris.
c.Amiabilul:este opusul
conducatorului,foarte bun executant,interogativ,emotiv,egoist.
Interesat de:garantii,stabilitatea companiei,
recomandare buna.Este conservator,”altcineva” trebuie sa ia decizia in
locul lui.
d.Expresivul:emotiv,afirmativ,familist,entuziast
empatic,jovial,orientat catre relatia sociala.
Interesat de:Cine mai are?Mesajul trebuie sa fie scris,creeaza
imagini,insistat pe small-talk si beneficii.
De mentionat ca nu exista nici o tipologie in stare pura,ele
neputandu-se insa “combina “ pe diagonala ci numai alaturat.(Ex:un conducator
nu poate fi in acelasi timp si amiabil,putand fi insa combinata aceasta
tipologie cu expresiv sau analitic.
Interogativ,controlat Analitic
|
Controlat,afirmativ
Conducator
|
Interogativ,emotiv
Amiabil
|
Emotiv,afirmativ
Expresiv
|
Identificarea tipologiei specifice potentialului client se face inca
din procesul de prospectare,sansele de reusita pentru o intalnire pregatita
astfel fiind mult mai mari.
Stiind intrebarile specifice
cunoscandu-i “matricea” prin care evalueaza o astfel de intalnire, stiu care ar
trebui sa fie raspunsurile care sa ma duca catre semnare.
N-am sa-i vorbesc niciodata unui amiabil
despre ceilalti,despre ce ar putea ramane dependentilor,asa cum ,daca in fata
unui analitic (statistician, actuar.matematician,informatician,
contabil) discutia nu este sustinuta de
cifre,de lucruri care functioneaza matematic,care au logica,sansele de reusita
sunt minime.
O alta forma de eficientizare a muncii de consultant este si aceea prin
care cer recomandari directionat catre piete tinta pe care C.F. a avut succes.
Daca in urma segmentarii portofoliului deja existent,precum si a
lungilor liste de recomandari pe care C.F. a lucrat poate fi trasa o concluzie
pe ce tip de piata si pe ce tip de client a avut rezultate, pe care nu si cat
de bune.
2.Pozitii de negociere
a.competitie-este o negociere
de pe pozitii de forta,apare problema teritorialitatti,invadarea zonei
intime,nu este recomandata daca se doreste evitarea conflictelor.

![]() |
P
b.cooperare-prin aceasta
pozitionare se urmareste eliminarea
suspiciunii partenerului,atenuarea caracterului conflictual al unei
dispute,presupune acceptarea in spatiul intim al celuilalt,este o pozitie de
cooperare.


cooperare
|
c.comunicare- este o pozitie
strategica,are un foarte bun plasament la masa tratativelor,poti urmari
limbajul nonverbal,de regula persoana plasata pe latura mare are un usor
ascendent fata de celalalt,stimuleaza deschiderea si instaureaza o atmosfera
propice colaborarii.



d.independenta-nu este recomandata in negociere inafara de cazurile in care nu se doreste o discutie sincera si deschisa cu partenerul.

![]() |
P
e.tactica-plasament pentru negocierile protocolare calme si amiabile, folosita pentru interviurile de recrutare.

![]() |
P
3.Spirala perceptiei involuntare si zona de
maxima perceptibilitate.ANEXA 1.
4.Cheile de acces vizual.ANEXA 2.
5.Identificarea canalului senzorial in care
functioneaza interlocutorul poate fi
identificat prin structura limbajului sau,felul cum isi alege cuvintele,in
special verbele.ANEXA 3
.
6.In
completarea stilurilor de negociere putem introduce cateva elemente de analiza
tranzactionala.
In fiecare persoana coexista si se exprima pe
rand un copil,un parinte sau un adult,fiecare din aceste trei ipostaze ale personalitatii sale trece
periodic la carma.
In structura sa psihica se regasesc cele trei
entitati:copilul care a fost,parintii care l-au invatat cum sa traiasca viata
si adultul care experimenteaza viata autonom.
Viata psihica si personalitatea omului se
dezvolta pe trei straturi psihice legate de cele tei mari etape parcurse de-a
lungul vietii:
1.copilaria-lipsita de autonomie si
independenta
.
2.viata adulta,relativ autonoma si independenta
3.varsta parentala,a respectului fata de norme
si valori morale.
Cateva caracteristici ale fiecarei etape:
1.Starea
Copil
Reia in mod inconstient comportamente pe care
le-a exersat in copilarie,indiferent daca sunt sau nu adecvate
imprejurarilor.Este ipostaza in care percepe lumea inconjuratoare prin ceea ce
a simtit si nu prin ceea ce a gandit despre ea,cand persoana se confrunta cu
stimuli intensi (critica,amenintare,lauda,,atac),aceasta “banda” cu emotii si
sentimente se pune in miscare.
Starea Copil
imagineaza,viseaza,doretse,se teme,se infurie,se joaca,se lasa coplesita
de complexe,de egoism si poate fi
motivata usor!
In ciuda
manifestarilor copilaresti starea Copil nu este deloc o componenta puerila a
personalitatii.Aici se afla energia,naturaletea,spontaneitatea,intuitia si
partea sensibila a personalitatii.Ea functioneaza independent de morala si
actul educatiei.
Starea
Adult.
Este ipostaza
intelectualului:gandirea analitica,lucida,rationala,bransata la
realitatea obiectiva.
Starea Adult activeaza capacitatea persoanei de
observa atent,de a culege si a analiza date si fapte din mediul exterior,de a
le interpreta lucid,a le testa,a lua decizii realiste,fara prejudecati,fara
implicare emotionala.
Cand se informeaza foloseste
interogatii,parafraze si reformulari:”Inca n-am inteles exact ce vreti sa
spuneti?,Pot sa verific daca amandoi avem acelasi punct de vedere?,Daca am
inteles eu bine,doriti sa…?,Pe
scurt,ideea ar fi ca…,Care este problema?,Ce anume urmariti?,Puteti fi mai
precis?”
Cand ia decizii,Adultul aduna
date,calculeaza,problematizeaza:
“Eu gandeam ca…,Este probabil sa…,Exista
urmatoarele solutii…”Vocea este destinsa,neutra,clara.
Starea
Parinte.
Mesajele depozitate in forul parental
constituie o latura puternica a personalitatii si influenteaza comportamentul
uman in doua directii:
a.reproducerea si copierea comportamentelor
parentale.
b. transmiterea prescriptiilor parentale catre
alte persoane
Cele mai multe mesaje parentale ne ajuta sa ne
organizam viata,fara ele am fi debusolati,lipsiti de repere morale.
Cand preiau mesaje din forul parental,oamenii
devin incapatanati,atoatestiutori,gata sa respinga ceea ce nu intra
in cadre preconcepute.Sunt gata sa dea
sfaturi,sa ii invete pe altii,sa critice,dar si sa protejeze.Parintele din noi
este inclinat sa domine,sa conduca,sa ordone,sa critice,sa pedepseasca.
In starea Parinte,persoana activeaza
“programarea” mentala de dincolo de experienta proprie.De pilda,o tanara fara
experienta
Spune:”Nu trebuie sa ai incredere in
barbati!,Toti sefii sunt rai!,Sa nu ai incredere in straini!”.Starea Parinte
este forul prejudecatilor si modelelor “bune” de urmat.
Avand la dispozitie toate aceste date,in cadrul
unei negocieri
starile Eu-lui fiecarui negociator trebuie sa
fie identice(Parinte-Parinte,Adult-Adult,Copil-Copil),astfel incat comunicarea
sa poata continua nestingherit.Tranzactia incrucisata
(Adult-Copil,Parinte-Adult,Parinte-Copil) produce o ruptura a
comunicarii,pentru restaurarea acesteia este necesar ca unul dintre parteneri
sau amandoi sa-si schimbe starile eu-lui.
7.Rolul C.F. este sa aduca A.V. din planul
abstract,nefamiliar in planul concret ,familiar, adresabil.
Acest lucru poate fi facut prin comparatii si
analogii.(compar munca C.F. cu ceea ce exista in celelalte domenii de
activitate:stomatolog,mecanic auto,fiecare trebuie intai sa faca o diagnoza
pentru care mai apoi sa aiba solutii;instrumentele cu care lucreaza un
mecanic,un stomatolog sunt…,instrumentele mele ca si consultant
sunt:F.A.N.-ul,statistici,etc).
![]()
familiar
|
Abstract
|
nefamiliar
|
C.F.
A.V.
|
8.Componentele unei A.V.
Economisire
![]() |



Protectie I investitie(pensie…)
A.V.
Cand ma poate ajuta o A.V.?
1.Daca traiesc prea mult.
2.Daca traiesc prea putin.
3.Daca nu mai pot sa muncesc.

1-bogat
![]() |
4-independenti financiar
![]() ![]() ![]() ![]()
12-decedati
3 4-muncesc in continuare
12
13
49-pensii de stat
|
||
In figura de mai sus este luat in calcul un
esantion de 100 de persoane aflate la varsta pensionarii(persoane selectate la
intamplare).